Terapia cu seminte ne ajuta in fiecare zi

Semintele fructelor si legumelor sunt adevarate medicamente naturiste. Statisticile spun ca romanii rontaie mai multe seminte decat americanii, considerati mari consumatori de popcorn. Ne plac semintele, mai ales cele de floarea-soarelui si de dovleac. Nu numai la meciuri de fotbal sau cand vrem sa ne lasam de fumat. Semintele legumelor si fructelor si-au gasit la romani o intrebuintare si mai valoroasa: leac pentru diferite afectiuni. Semintele faceau parte din retetele magice ale vindecatorilor de odinioara, iar astazi sunt ingrediente pentru unele dintre cele mai eficiente preparate naturiste.

Micile uzine de medicamente

Pe vremuri, taranii le considerau pastratoarele vietii, adevar demonstrat si de medicina moderna, care a descoperit ca, inainte sa se transforme in plante verzi, semintele contin energii uriase si substante benefice pentru organism. Terapia cu seminte nu presupune consumul exclusiv al semintelor, ci in combinatie cu un regim sanatos, bazat pe legume si fructe. Pentru a fi eficiente terapeutic, semintele se mananca neprajite, deoarece prin preparare termica, cea mai mare parte a proprietatilor lor vindecatoare este distrusa. Din seminte se pot prepara si remedii sub forma de pulberi, tincturi, uleiuri, decocturi, cataplasme sau infuzii. Mai trebuie stiut ca semintele, desi par uscate si moarte, sunt organisme vii, bogate in nutrienti. De aceea, consumul semintelor intre mese, in locul gustarilor, pe langa rolul extrem de benefic, si satura. Nu intamplator, terapia cu seminte este inclusa in regimurile dietetice. Consumate crude, au efectul cel mai puternic.

Semintele de dovleac

Nutritionistii din Japonia pun semintele de dovleac (bostan) pe primul loc in tabelul produselor alimentare, deoarece ele contin cca 50% grasimi, vitamine, microelemente si mai ales zinc. Ele sunt recomandate in lupta cu prostatita, constipatia si balonarea. Sunt diuretice, intaresc muschiul cardiac si rinichii, ajuta la cresterea parului, elimina metalele grele din organism. Pentru tratarea acestor afectiuni, se prepara laptele de bostan dintr-un pahar de seminte pisate intr-un vas de lut si trei pahare de apa clocotita. Se strecoara, se stoarce bine terciul si se bea lichidul obtinut de 3 ori pe zi, cate 1/2 de pahar, inainte de masa. Specialistii in medicina naturista incurajeaza consumul semintelor de dovleac, care desfunda vasele de sange, regleaza colesterolul si stimuleaza activitatea rinichilor, au rol adjuvant in cancer, leucemie, scleroza sau diverse boli greu vindecabile. Se mai recomanda in alimentatia persoanelor cu boli hepatice si cardiovasculare, femeilor insarcinate si copiilor.

Seminte sunt cea mai hranitoare parte din dovleac si contin mult magneziu. Un studiu realizat de cercetatorii francezi a aratat ca barbatii cu un nivel ridicat de magneziu prezinta un risc cu 40% mai mic de a muri tineri. Semintele de dovleac au un efect excelent si impotriva parazitilor intestinali. In caz de oxiuri, la copii se dau cate 10 15 seminte de dovleac decojite, zilnic, iar adultii vor lua cate 20 30 seminte pe zi. Aceste seminte trebuie sa ramana neaparat cu pielita fina si uscata pe ele si sa se mestece foarte bine. Dupa o ora, se ia o lingurita de ulei de ricin. Fitoterapia recomanda semintele de dovleac si contra teniei. Alaturi de o dieta severa, se mesteca bine, in 4 portii, cate 80 100 de seminte de dovleac decojite, iar dupa o ora se ia 1/2 lingura de ulei de ricin. Daca trebu-ie, in caz de o prima nereusita, sa se incerce inca o data aceeasi cura, pentru ca nu apar fenomene secundare daunatoare organismului.

Semintele de susan

Semintele de susan contin vitaminele A, B, C si E. Pentru intarirea si curatirea organismului, se consuma cate 15-20 g de pulbere preparata din seminte, cu putina apa, de 3 ori pe zi, cu 10-15 minute inainte de masa.

Arsurile se trateaza cu un terci din seminte de susan rasnite si apa. Se schimba pansamentul de 2-3 ori pe zi, pana la vindecare. Susanul poate inlocui sarea. Se amesteca 5 linguri de seminte de susan, cu 3 linguri seminte de in si o lingura de sare de mare, prajita in prealabil intr-o tigaie uscata. Amestecul se pastreaza intr-un borcan inchis bine.

Semintele de susan contin si proteine, cu 50% mai mult decat se afla in carne. Sunt foarte bogate in calciu si inlocuiesc cu succes laptele.

Consumul de susan previne osteoporoza. Semintele au o mare valoare energetica, reprezinta un aport insemnat in afectiunile de nutritie, sunt laxative, emoliente, antitumorale si ajuta la detoxifierea ficatului si a rinichilor, intaresc sistemul imunitar, cresc fertilitatea si sunt afrodiziace. Semintele de susan sunt o sursa buna de seleniu, magneziu si fosfor, avand un continut scazut de grasimi si sodiu. Mancati in fiecare dimineata o mana de seminte de susan negru, sunt foarte bogate in calciu.

Semintele de in

Cert este ca, daca urmati o cura cu seminte de in, puteti spune adio problemelor digestive. Semintele de in normalizeaza tranzitul intestinal, dau senzatia de satietate si incetinesc procesul de asimilare a grasimilor. Sunt indicate daca suferiti de constipatie, de o boala inflamatorie intestinala sau de sindromul colonului iritabil.

Puteti lua seara, de 4 ori pe saptamana, cate 2 lingurite de seminte de in macinate, cu multa apa. Puteti prepara si un macerat la rece, din doua lingurite de seminte de in la un pahar cu apa. Se lasa cateva ore si apoi se consuma semintele, cu tot cu apa. Uleiul de seminte de in are efect calmant si antiinflamator, fiind indicat in inflamatiile tractului digestiv si pentru prevenirea hemoroizilor si litiazei biliare. Datorita actiunii de stimulare a arderii grasimilor si combatere a retentiei de apa, semintele de in sunt eficiente si in curele de slabire. Semintele de in contin mai multi acizi grasi esentiali Omega-3 decat pestele si, in plus, sunt bogate in fibre, vitamine si minerale. Sunt o sursa excelenta de fitoestrogeni, regland tulburarile hormonale si contribuind la prevenirea cancerului. Macinate, le puteti adauga in salate, mancaruri, prajituri, bolul de cereale de dimineata.

Daca aveti probleme cardiovasculare, 2 capsule de ulei de seminte de in pe zi ajuta la scaderea tensiunii si reducerea nivelului de colesterol si de trigliceride. Semintele de in reduc inflamatiile, atenuand simptomele astmului si imbunatatind functia pulmonara. Alte beneficii aduse de consumul de seminte de in sunt reducerea stresului si cresterea capacitatii de memorare. Uleiul de seminte de in contine acid linoleic si lignina, substante care ajuta la prevenirea cancerului de prostata, de colon si de san. Pentru a profita de aceste beneficii, luati zilnic cate doua capsule cu ulei de seminte de in, adaugati ulei alimentar de in sau seminte de in in salate. Pentru a reduce riscul de osteoporoza, e suficient sa adaugati ulei de seminte de in in mancare. Acest ulei mentine in stare buna oasele, prin cresterea nivelului unei proteine implicate in formarea sistemului osos. Uleiul de seminte de in este benefic femeilor la menopauza, dar si celor ce sufera de diabet, predispozitia catre osteoporoza fiind mai crescuta in cazul lor. Daca aveti acnee, puteti scapa de aceasta problema folosind cataplasme cu faina din seminte de in. Acestea se prepara prin amestecul fainii de in cu apa pana la obtinerea unei paste. Cataplasmele aplicate saptamanal pe zonele afectate vor face ca pielea dumneavoastra sa devina mai fina si mai curata. Tot prin actiunea de reglare hormonala, semintele de in prevenirea caderea parului.

Preparatele pe baza de seminte de in care se administreaza intern pot reduce absorbtia substantelor din unele medicamente. De aceea, cereti sfatul medicului daca urmati un tratament de durata. Altfel, evitati terapia cu seminte de in doar daca suferiti de obstructii sau de hemoragii ale tubului digestiv, daca sunteti insarcinata ori daca alaptati.

Semintele de in si Omega-3

Omega-3 sunt acizi grasi polinesaturati, numiti esentiali deoarece nu pot fi produsi de organismul uman, fiind nevoie de asimilarea lor din surse externe. Ei includ DHA (acid docosahexanoic), EPA (acid eicosapentanoic) si ALA (acid alfa-linoleic). Recomandarile sunt ca 20% din totalul de grasimi consumate sa fie acizi grasi esentiali Omega-3.

Beneficii ale consumului de seminte de in

- protectie impotriva bolilor de inima (scade tensiunea arteriala)
- protectia plamanilor
- activitate anticancerigena impotriva tumorilor
- protectie impotriva diabetului
- prevenirea si tratarea artritei
- tratarea astmului
- beneficii impotriva alergiilor
- beneficii impotriva bolilor inflamatorii
- beneficii impotriva retentiei de apa
- beneficii pentru o piele uscata, dura
- beneficii pentru scleroza multipla
- cresc vitalitatea si asigura o piele moale si un par stralucitor
- normalizeaza zaharul in sange
- cresc rezistenta la frig
- imbunatatesc sistemul imunitar
- imbunatatesc vederea
- ajuta la dezvoltarea creierului fatului si al adultilor
- ajuta functiile renale
- ajuta la formarea spermei
- amelioreaza unele dereglari psihice

E nevoie de 4-6 luni de la adaugarea surselor de Omega-3 in dieta pentru a observa rezultatele.

Surse de Omega-3 – uleiul de peste sau semintele de in?

In momentul in care decidem ce sursa de Omega-3 este mai bine sa folosim, trebuie sa luam in considerare ca sursele cele mai sanatoase si consistente sunt cele naturale. Astfel, desi Omega-3 se gaseste ca supliment sub diferite forme (tablete, capsule, pastile, uleiuri), cea mai buna forma in care putem suplimenta acest nutrient este consumul alimentului integral. In natura, Omega-3 se gaseste in cantitati importante in peste si in semintele de in. Desi pestele este o sursa buna de acizi grasi esentiali, uleiul de peste fiind recomandat pentru suplimentarea cu Omega-3, e mai putin cunoscut faptul ca semintele de in au un continut de Omega-3 de 18-24%, fata de numai 2% al pestelui.

8 motive pentru a consuma semintele de in in locul uleiului de peste

1. In primul rand, trebuie stiut ca acizii grasi Omega-3 sunt caramizile care ajuta la indeplinirea multor functii in organism, dintre care una singura este de a face EPA (acid eicosapentanoic). Uleiul de peste, practic, nu furnizeaza Omega-3, el furnizeaza direct EPA, ceea ce limiteaza optiunile corpului de a face ce are nevoie din Omega-3.

2. O alta mare diferenta o face fibra continuta de semintele de in.
Pestele nu contine nici un fel de fibre si este de asemenea o forma de hrana concentrata, nesanatoasa. Spre deosebire de alte plante alimentare, semintele de in contin o forma de fibra numita lignina, pe care corpul nostru o transforma intr-un antioxidant ce ajuta sistemul imunitar si are proprietati anticancerigene si antivirale. Nivelele mari de lignina din dieta au fost asociate cu rate reduse de cancer de colon sau de san.

3. Inca un avantaj pe care il are inul in fata pestelui este ca uleiul extras din aceasta planta nu contine colesterol. In schimb, 100 de mililitri de ulei de cod contine 570 de miligrame de colesterol, cam aceeasi cantitate aflata in galbenusul a doua oua!

4. Pestele este extrem de contaminat cu substante toxice (mercur) din cauza poluarii masive a apelor. Consumul de in nu prezinta nici un risc de acest fel.

5. Uleiul de in si uleiul de peste contin cantitati mari din vitaminele A si D. Aceste vitamine, daca sunt de provenienta animala, sunt toxice pentru organismul uman. Vitaminele din in, precum provitamina caroten, care este convertita de corp in vitamina A, nu pot deveni toxice in organism, indiferent de cantitatea de seminte ingerate.

6. Omega-3 din semintele de in reduce colesterolul din sange cu 25% si trigliceridele cu 65%.

7. Folosirea inului in locul uleiului de peste are si o componenta morala si etica.

8. Inul este ieftin si disponibil, usor de pastrat si de manevrat.

--------------------------  http://www.medicnaturist.ro/2013/07/terapia-cu-seminte/ -------------------------