Terapia cu seminte ne ajuta in fiecare zi

Semintele fructelor si legumelor sunt adevarate medicamente naturiste. Statisticile spun ca romanii rontaie mai multe seminte decat americanii, considerati mari consumatori de popcorn. Ne plac semintele, mai ales cele de floarea-soarelui si de dovleac. Nu numai la meciuri de fotbal sau cand vrem sa ne lasam de fumat. Semintele legumelor si fructelor si-au gasit la romani o intrebuintare si mai valoroasa: leac pentru diferite afectiuni. Semintele faceau parte din retetele magice ale vindecatorilor de odinioara, iar astazi sunt ingrediente pentru unele dintre cele mai eficiente preparate naturiste.

Micile uzine de medicamente

Pe vremuri, taranii le considerau pastratoarele vietii, adevar demonstrat si de medicina moderna, care a descoperit ca, inainte sa se transforme in plante verzi, semintele contin energii uriase si substante benefice pentru organism. Terapia cu seminte nu presupune consumul exclusiv al semintelor, ci in combinatie cu un regim sanatos, bazat pe legume si fructe. Pentru a fi eficiente terapeutic, semintele se mananca neprajite, deoarece prin preparare termica, cea mai mare parte a proprietatilor lor vindecatoare este distrusa. Din seminte se pot prepara si remedii sub forma de pulberi, tincturi, uleiuri, decocturi, cataplasme sau infuzii. Mai trebuie stiut ca semintele, desi par uscate si moarte, sunt organisme vii, bogate in nutrienti. De aceea, consumul semintelor intre mese, in locul gustarilor, pe langa rolul extrem de benefic, si satura. Nu intamplator, terapia cu seminte este inclusa in regimurile dietetice. Consumate crude, au efectul cel mai puternic.

Semintele de dovleac

Nutritionistii din Japonia pun semintele de dovleac (bostan) pe primul loc in tabelul produselor alimentare, deoarece ele contin cca 50% grasimi, vitamine, microelemente si mai ales zinc. Ele sunt recomandate in lupta cu prostatita, constipatia si balonarea. Sunt diuretice, intaresc muschiul cardiac si rinichii, ajuta la cresterea parului, elimina metalele grele din organism. Pentru tratarea acestor afectiuni, se prepara laptele de bostan dintr-un pahar de seminte pisate intr-un vas de lut si trei pahare de apa clocotita. Se strecoara, se stoarce bine terciul si se bea lichidul obtinut de 3 ori pe zi, cate 1/2 de pahar, inainte de masa. Specialistii in medicina naturista incurajeaza consumul semintelor de dovleac, care desfunda vasele de sange, regleaza colesterolul si stimuleaza activitatea rinichilor, au rol adjuvant in cancer, leucemie, scleroza sau diverse boli greu vindecabile. Se mai recomanda in alimentatia persoanelor cu boli hepatice si cardiovasculare, femeilor insarcinate si copiilor.

Seminte sunt cea mai hranitoare parte din dovleac si contin mult magneziu. Un studiu realizat de cercetatorii francezi a aratat ca barbatii cu un nivel ridicat de magneziu prezinta un risc cu 40% mai mic de a muri tineri. Semintele de dovleac au un efect excelent si impotriva parazitilor intestinali. In caz de oxiuri, la copii se dau cate 10 15 seminte de dovleac decojite, zilnic, iar adultii vor lua cate 20 30 seminte pe zi. Aceste seminte trebuie sa ramana neaparat cu pielita fina si uscata pe ele si sa se mestece foarte bine. Dupa o ora, se ia o lingurita de ulei de ricin. Fitoterapia recomanda semintele de dovleac si contra teniei. Alaturi de o dieta severa, se mesteca bine, in 4 portii, cate 80 100 de seminte de dovleac decojite, iar dupa o ora se ia 1/2 lingura de ulei de ricin. Daca trebu-ie, in caz de o prima nereusita, sa se incerce inca o data aceeasi cura, pentru ca nu apar fenomene secundare daunatoare organismului.

Semintele de susan

Semintele de susan contin vitaminele A, B, C si E. Pentru intarirea si curatirea organismului, se consuma cate 15-20 g de pulbere preparata din seminte, cu putina apa, de 3 ori pe zi, cu 10-15 minute inainte de masa.

Arsurile se trateaza cu un terci din seminte de susan rasnite si apa. Se schimba pansamentul de 2-3 ori pe zi, pana la vindecare. Susanul poate inlocui sarea. Se amesteca 5 linguri de seminte de susan, cu 3 linguri seminte de in si o lingura de sare de mare, prajita in prealabil intr-o tigaie uscata. Amestecul se pastreaza intr-un borcan inchis bine.

Semintele de susan contin si proteine, cu 50% mai mult decat se afla in carne. Sunt foarte bogate in calciu si inlocuiesc cu succes laptele.

Consumul de susan previne osteoporoza. Semintele au o mare valoare energetica, reprezinta un aport insemnat in afectiunile de nutritie, sunt laxative, emoliente, antitumorale si ajuta la detoxifierea ficatului si a rinichilor, intaresc sistemul imunitar, cresc fertilitatea si sunt afrodiziace. Semintele de susan sunt o sursa buna de seleniu, magneziu si fosfor, avand un continut scazut de grasimi si sodiu. Mancati in fiecare dimineata o mana de seminte de susan negru, sunt foarte bogate in calciu.

Semintele de in

Cert este ca, daca urmati o cura cu seminte de in, puteti spune adio problemelor digestive. Semintele de in normalizeaza tranzitul intestinal, dau senzatia de satietate si incetinesc procesul de asimilare a grasimilor. Sunt indicate daca suferiti de constipatie, de o boala inflamatorie intestinala sau de sindromul colonului iritabil.

Puteti lua seara, de 4 ori pe saptamana, cate 2 lingurite de seminte de in macinate, cu multa apa. Puteti prepara si un macerat la rece, din doua lingurite de seminte de in la un pahar cu apa. Se lasa cateva ore si apoi se consuma semintele, cu tot cu apa. Uleiul de seminte de in are efect calmant si antiinflamator, fiind indicat in inflamatiile tractului digestiv si pentru prevenirea hemoroizilor si litiazei biliare. Datorita actiunii de stimulare a arderii grasimilor si combatere a retentiei de apa, semintele de in sunt eficiente si in curele de slabire. Semintele de in contin mai multi acizi grasi esentiali Omega-3 decat pestele si, in plus, sunt bogate in fibre, vitamine si minerale. Sunt o sursa excelenta de fitoestrogeni, regland tulburarile hormonale si contribuind la prevenirea cancerului. Macinate, le puteti adauga in salate, mancaruri, prajituri, bolul de cereale de dimineata.

Daca aveti probleme cardiovasculare, 2 capsule de ulei de seminte de in pe zi ajuta la scaderea tensiunii si reducerea nivelului de colesterol si de trigliceride. Semintele de in reduc inflamatiile, atenuand simptomele astmului si imbunatatind functia pulmonara. Alte beneficii aduse de consumul de seminte de in sunt reducerea stresului si cresterea capacitatii de memorare. Uleiul de seminte de in contine acid linoleic si lignina, substante care ajuta la prevenirea cancerului de prostata, de colon si de san. Pentru a profita de aceste beneficii, luati zilnic cate doua capsule cu ulei de seminte de in, adaugati ulei alimentar de in sau seminte de in in salate. Pentru a reduce riscul de osteoporoza, e suficient sa adaugati ulei de seminte de in in mancare. Acest ulei mentine in stare buna oasele, prin cresterea nivelului unei proteine implicate in formarea sistemului osos. Uleiul de seminte de in este benefic femeilor la menopauza, dar si celor ce sufera de diabet, predispozitia catre osteoporoza fiind mai crescuta in cazul lor. Daca aveti acnee, puteti scapa de aceasta problema folosind cataplasme cu faina din seminte de in. Acestea se prepara prin amestecul fainii de in cu apa pana la obtinerea unei paste. Cataplasmele aplicate saptamanal pe zonele afectate vor face ca pielea dumneavoastra sa devina mai fina si mai curata. Tot prin actiunea de reglare hormonala, semintele de in prevenirea caderea parului.

Preparatele pe baza de seminte de in care se administreaza intern pot reduce absorbtia substantelor din unele medicamente. De aceea, cereti sfatul medicului daca urmati un tratament de durata. Altfel, evitati terapia cu seminte de in doar daca suferiti de obstructii sau de hemoragii ale tubului digestiv, daca sunteti insarcinata ori daca alaptati.

Semintele de in si Omega-3

Omega-3 sunt acizi grasi polinesaturati, numiti esentiali deoarece nu pot fi produsi de organismul uman, fiind nevoie de asimilarea lor din surse externe. Ei includ DHA (acid docosahexanoic), EPA (acid eicosapentanoic) si ALA (acid alfa-linoleic). Recomandarile sunt ca 20% din totalul de grasimi consumate sa fie acizi grasi esentiali Omega-3.

Beneficii ale consumului de seminte de in

- protectie impotriva bolilor de inima (scade tensiunea arteriala)
- protectia plamanilor
- activitate anticancerigena impotriva tumorilor
- protectie impotriva diabetului
- prevenirea si tratarea artritei
- tratarea astmului
- beneficii impotriva alergiilor
- beneficii impotriva bolilor inflamatorii
- beneficii impotriva retentiei de apa
- beneficii pentru o piele uscata, dura
- beneficii pentru scleroza multipla
- cresc vitalitatea si asigura o piele moale si un par stralucitor
- normalizeaza zaharul in sange
- cresc rezistenta la frig
- imbunatatesc sistemul imunitar
- imbunatatesc vederea
- ajuta la dezvoltarea creierului fatului si al adultilor
- ajuta functiile renale
- ajuta la formarea spermei
- amelioreaza unele dereglari psihice

E nevoie de 4-6 luni de la adaugarea surselor de Omega-3 in dieta pentru a observa rezultatele.

Surse de Omega-3 – uleiul de peste sau semintele de in?

In momentul in care decidem ce sursa de Omega-3 este mai bine sa folosim, trebuie sa luam in considerare ca sursele cele mai sanatoase si consistente sunt cele naturale. Astfel, desi Omega-3 se gaseste ca supliment sub diferite forme (tablete, capsule, pastile, uleiuri), cea mai buna forma in care putem suplimenta acest nutrient este consumul alimentului integral. In natura, Omega-3 se gaseste in cantitati importante in peste si in semintele de in. Desi pestele este o sursa buna de acizi grasi esentiali, uleiul de peste fiind recomandat pentru suplimentarea cu Omega-3, e mai putin cunoscut faptul ca semintele de in au un continut de Omega-3 de 18-24%, fata de numai 2% al pestelui.

8 motive pentru a consuma semintele de in in locul uleiului de peste

1. In primul rand, trebuie stiut ca acizii grasi Omega-3 sunt caramizile care ajuta la indeplinirea multor functii in organism, dintre care una singura este de a face EPA (acid eicosapentanoic). Uleiul de peste, practic, nu furnizeaza Omega-3, el furnizeaza direct EPA, ceea ce limiteaza optiunile corpului de a face ce are nevoie din Omega-3.

2. O alta mare diferenta o face fibra continuta de semintele de in.
Pestele nu contine nici un fel de fibre si este de asemenea o forma de hrana concentrata, nesanatoasa. Spre deosebire de alte plante alimentare, semintele de in contin o forma de fibra numita lignina, pe care corpul nostru o transforma intr-un antioxidant ce ajuta sistemul imunitar si are proprietati anticancerigene si antivirale. Nivelele mari de lignina din dieta au fost asociate cu rate reduse de cancer de colon sau de san.

3. Inca un avantaj pe care il are inul in fata pestelui este ca uleiul extras din aceasta planta nu contine colesterol. In schimb, 100 de mililitri de ulei de cod contine 570 de miligrame de colesterol, cam aceeasi cantitate aflata in galbenusul a doua oua!

4. Pestele este extrem de contaminat cu substante toxice (mercur) din cauza poluarii masive a apelor. Consumul de in nu prezinta nici un risc de acest fel.

5. Uleiul de in si uleiul de peste contin cantitati mari din vitaminele A si D. Aceste vitamine, daca sunt de provenienta animala, sunt toxice pentru organismul uman. Vitaminele din in, precum provitamina caroten, care este convertita de corp in vitamina A, nu pot deveni toxice in organism, indiferent de cantitatea de seminte ingerate.

6. Omega-3 din semintele de in reduce colesterolul din sange cu 25% si trigliceridele cu 65%.

7. Folosirea inului in locul uleiului de peste are si o componenta morala si etica.

8. Inul este ieftin si disponibil, usor de pastrat si de manevrat.

--------------------------  http://www.medicnaturist.ro/2013/07/terapia-cu-seminte/ -------------------------

Modesta varza este foarte terapeutica

Citat sursa la final articol.

Modesta varza, pe care o punem atat de des in oale si farfurii si care va fi celebrata in triumf de Craciun, a fost, candva, o planta salbatica, de padure, “domesticita” in urma cu mii de ani de catre populatiile din bazinul Marii Mediterane.

In Dacia, se pare ca varza a fost adusa cu trei milenii in urma de catre celti, care o foloseau atat ca aliment, cat si ca medicament, ori ca ingredient magic. Tot in aceasta tripla calitate era folosita si de catre medicii din Grecia si din Roma antica, unde varza era considerata un soi de panaceu universal. In evul mediu, ea a jucat un rol important, intre altele, in descoperirea Lumii Noi, facand posibile indelungatele calatorii ale marilor exploratori, care o carau la bordul corabiilor in butoaie, murata.

Pe langa hrana, ea era folosita si ca medicament contra scorbutului, pe timpul lungilor traversari ale oceanelor … Dar in ciuda vechimii ei ca leac popular, varza a inceput sa fie cercetata de oamenii de stiinta abia in ultimii 15 ani, cand aparatura de laborator, tot mai sofisticata, a permis identificarea, in frunzele sale, a unor substante cu proprietati antitumorale, antioxidante si antiinflamatoare exceptionale.

In plus, studiile statistice realizate pe la inceputul anilor ’90 au mai pus in evidenta un lucru uimitor: populatiile la care varza este aliment traditional, fiind consumata murata sau cruda in mari cantitati, se bucura de o neobisnuita imunitate la o multitudine de forme ale bolii canceroase.

Modul de administrare al verzei

Mai multe institute de cercetare dedicate efectelor terapeutice ale verzei au ajuns la concluzia ca valoarea curativa a acestei legume este strict dependenta de modul sau de preparare. Au fost identificate trei variante de administrare a verzei:

* cruda (mai exact, sub forma de salata sau de suc proaspat)
* preparata bland (adica murata sau fiarta in abur)
* preparata vreme indelungata (adica fie fiarta mai mult de 15 minute, fie calita la cuptor, prajita etc …)

Glucozinolatii, substantele “responsabile” in mare masura de efectele anticancerigene ale verzei, sunt partial distrusi de fierberea scurta si de procesul de fermentare prin care se obtine murarea, si sunt total distrusi prin prepararea indelungata. Cel mai bine sunt pastrate aceste substante terapeutic active in varza consumata cruda, care este cea mai eficienta forma de administrare din punct de vedere
terapeutic. Cunoscand aceste lucruri, sa vedem in continuare, de data aceasta detaliate, modalitatile de administrare ale acestei legume:

* Sucul de varza – se obtine foarte simplu, cu ajutorul storcatorului centrifugal. Varza se spala, se indeparteaza eventualele portiuni stricate, apoi se taie in bucati suficient de mici, pentru a intra pe orificiul de admisie al storcatorului, care le va marunti si apoi le va centrifuga. Sucul de varza va fi consumat imediat dupa preparare, pentru a nu avea timp sa se oxideze. De regula, se beau cate 500-1000 de ml de suc de varza pe zi, in cure de 21-60 de zile, cu pauze de 2-4 saptamani.

* Salata de varza – spalata si curatata de frunzele stricate sau imbatranite, varza se taie marunt cu ajutorul unui cutit cu lama de inox (pentru a reduce la minimum procesul de oxidare a enzimelor si a vitaminelor). Imediat dupa taiere, se amesteca bine cu sare, cu putin cimbru (pentru efect carminativ), cu ulei presat la rece si cu otet sau lamaie, dupa gust. Se consuma cât de proaspata posibil. Doza minima indicata pentru a beneficia pe deplin de efectele terapeutice ale legumei este de 300 de grame pe zi. O cura cu salata de varza poate dura oricat de mult, dar nu mai putin de patru saptamani.

Varza fiarta – de vreo cativa ani, au aparut in comert dispozitive casnice, numite steamer (steam inseamna abur in limba engleza), care fierb in aburi legumele. Este un mod de preparare termica foarte comod, rapid si care, conform studiilor, pastreaza vitaminele si enzimele verzei in proportie mare. De regula, in 10-15 minute, varza taiata felii este fiarta cu acest dispozitiv si, in plus, pastreaza gustul originar si poate fi consumata fara o alta gatire, doar combinand-o cu ulei, cu sare si cu alte legume fierte tot in abur (morcov, patrunjel, telina, dovlecei etc.). Daca din pricina costului nu ne permitem un dispozitiv de fierbere cu aburi, atunci putem fierbe varza intr-o oala de inox sau cu emailul intact, la foc iute, taiata cat mai marunt (eventual data prin razatoare), pentru a reduce la minimum timpul de preparare termica.

* Varza calita (la cuptor) – am luat-o in considerare in acest context doar pentru a sublinia faptul ca, preparata astfel, varza nu mai are practic nici un fel de valoare terapeutica. Din cauza deteriorarii principiilor sale active, in urma expunerii indelungate la temperaturi ridicate, ea isi pierde bogatia de vitamine, de enzime, de pigmenti cu efect antioxidant. De asemenea, oligoelementele si mineralele pe care le contine devin mai dificil de asimilat de catre organism.

* Varza murata – pastreaza doar partial vitaminele si celelalte substante vindecatoare ale legumei proaspete, in schimb, are continutul de minerale, de fibre alimentare intact si, important, are substante care ajuta la imbunatatirea digestiei, mai ales a digestiei grasimilor si a proteinelor. Aceasta este si explicatia pentru care varza murata (la fel ca si castravetii murati) este nelipsita de la mesele cu mancaruri grele, pentru ca simtim instinctiv ca ne ajuta digestia si metabolismul. Studii statistice recente mai arata ca la populatiile care consuma multa varza murata (in Polonia, in anumite regiuni ale Germaniei si ale Olandei), rata anumitor forme de cancer este mult redusa, ceea ce sugereaza faptul ca o parte din vitaminele si antioxidantii din varza se pastreaza intr-un procent semnificativ in urma murarii.

* Cataplasma cu varza – este foarte simplu de aplicat: foile de varza se zdrobesc pe o planseta de lemn si apoi se pun direct pe locul afectat, unde vor fi infasurate cu un tifon subtire, asa incat sa nu cada. In general, o aplicatie externa cu varza se face vreme de 2-4 ore pe zi, dupa care zona tratata se lasa sa se usuce la aer.

Boli prevenite cu ajutorul verzei

* Hepatita, bolile de ficat in general – o substanta continuta de catre varza, sulforafanul, stimuleaza puternic producerea in organism a unor enzime care joaca rolul de detoxifiant al ficatului. De asemenea, consumul de varza s-a dovedit a preveni procesele de distructie celulara la nivelul ficatului, sub actiunea factorilor infectiosi sau a celor chimici. Pentru a obtine aceste rezultate, se recomanda consumul verzei crude, sub forma de salata, de macar 3 ori pe saptamana.

Cancerul

În ultimii douazeci de ani au fost efectuate nu mai putin de 94 de studii care au aratat ca varza consumata cruda, murata sau gatita rapid are efecte antitumorale si anticancerigene.Principiile active din frunzele de varza induc celulelor maligne apoptoza (un program de autodistrugere folosit de organism pentru eliminarea celulelor imbatranite), regleaza actiunea hormonilor steroidieni in organism (implicati in aparitia a numeroase forme de cancer), regleaza ritmul de diviziune celulara, induc o crestere a productiei enzimelor responsabile de inactivarea si de eliminarea celulelor maligne. Trei-cinci zile pe saptamana, in care consumam câte 200 de grame de salata de varza, ne pot salva viata, punandu-ne la adapost de o incredibila multitudine de forme de cancer, despre care vom vorbi detaliat in cele ce urmeaza:

* Cancerul vezicii urinare- sunt diagnosticate la nivel mondial, in medie, cate 336.000 de noi cazuri in fiecare an, afectand de trei ori mai multi barbati decat femei. Conform cercetarilor medicilor de la Universitatea din Texas, care au studiat cazurile a 697 de bolnavi de cancer al vezicii urinare, in paralel cu cazurile a 708 persoane sanatoase din aceeasi grupa de varsta si de aceeasi rasa, consumul de varza reduce puternic incidenta acestei boli. La persoanele care consuma de mai multe ori pe saptamana varza cruda (dar si alte legume inrudite, cum ar fi varza rosie sau broccoli) incidenta cancerului vezicii urinare este cu 29% mai mica.

* Cancerul de prostata – o cercetare facuta in Statele Unite pe 1000 de persoane de sex masculin arata ca persoanele care consuma, la macar o treime din mese, legume in stare cruda, au cu 35% mai mari sanse sa nu faca aceasta boala. Interesant este ca la cei care consuma, la macar o treime din mese, in mod special varza cruda si legume inrudite (broccoli, varza rosie), riscul de a face cancer la prostata scade cu 44%.

* Cancerul la sân- nu avem spatiu pentru a rezuma in acest articol toate studiile facute despre efectele de preventive ale consumului de varza in neoplasmul mamar (in Singapore, China, Statele Unite, Polonia, Olanda), dar toate arata ca femeile care consuma varza sau varza murata se bucura intr-o proportie foarte ridicata de imunitate fata de cancerul la san. Conform cercetarilor, cea mai ridicata rata a imunitatii o au femeile care au consumat varza, inca de la varsta de 12-13 ani, macar o data la 2-3 zile. In multe regiuni din Polonia, de pilda, unde datorita obiceiurilor culinare, o femeie consuma inca din adolescenta, anual, in medie, 25- 30 kg de varza, cazurile de cancer mamar sunt mai rare, cu incredibilul procentaj de 72%, decat in celelalte zone ale lumii.

* Cancerul de colon si de rect – intr-un studiu-gigant facut in Olanda, au fost colectate datele privind vulnerabilitatea la cancer de intestin, in raport cu obiceiurile alimentare, de la o suta de mii de persoane, pe o perioada de timp de sase ani. Conform raportului final al acestui studiu, publicat in anul 2000, la persoanele care consuma zilnic vegetale crude se inregistreaza cu 25% mai putine cazuri de cancer cu aceasta localizare.. Ei bine, la vegetarienii care consuma cu predilectie legume din familia cruciferelor, adica varza, varza rosie, conopida si broccoli, incidenta cancerului de colon si de rect este cu 49% mai redusa, fiind practic de doua ori mai protejati de aceasta teribila afectiune.

* Cancerul pulmonar – la Lyon, in Franta, exista o institutie multinationala, “Agency for Research on Cancer”, care a publicat in 29 octombrie 2005 un studiu privind influenta consumului verzei si a legumelor inrudite cu ea (in special varza rosie si conopida) in incidenta cancerului pulmonar. Comunicarea a avut la baza studiul a 2141 de cazuri de cancer pulmonar, diagnosticat in Republica Ceha, in Romania, in Ungaria, in Federatia Rusa, in Polonia si in Slovacia. Modul de a se alimenta si caracteristicile genetice ale celor peste doua mii de bolnavi investigati au fost comparate cu cele ale unor persoane sanatoase din aceleasi tari. S-a dovedit ca varza cruda si legumele inrudite cu ea reduc cu 37% riscul de aparitie a cancerului pulmonar. Prin studii similare facute in China, s-a aratat ca si fumatorii sau fostii fumatori beneficiaza de aceleasi extraordinare efecte pozitive ale consumului de varza.

* Cataracta – salata de varza cu ulei de masline este o excelenta sursa de vitamina C si de vitamina A. Ambele vitamine au un puternic efect antioxidant si, intre altele, stopeaza procesul de producere al cataractei. Asadar, pentru profilaxia acestei afectiuni, se recomanda consumul, macar de trei ori pe saptamana, al verzei proaspete, câte 200 de grame minimum, sub forma de salata.

Tratamente interne

* Ulcerul gastric- studii facute de mai multe echipe de medici arata ca o cura cu suc proaspat de varza, din care sen bea cate un litru pe zi, vindeca spectaculos aceasta afectiune, intr-o proportie de 35-47%. Si aceasta, intr-un timp uluitor de scurt – sub doua saptamani. Alt studiu, al doctorului american George Cheney, se intituleaza chiar: “Vindecarea rapida a ulcerului pepti c la pacientii care consuma suc de varza”. Se face o cura de 10 zile, timp in care se consuma cate un litru de suc proaspat, in 2-3 reprize, pe parcursul unei zile. Efectele vindecatoare se datoreaza in principal unui aminoacid continut de catre varza (glutamina), care stimuleaza refacerea, cresterea si dezvoltarea normala a celulelor ce alcatuiesc tesutul protector care “captuseste” stomacul si intestinul subtire.

* Polipi intestinali- studii facute in Statele Unite de catre doi cercetatori, Ernest Mario si Ah-Ng Tony Kong, arata ca sulforafanul continut de varza inhiba dezvoltarea polipilor intestinali si chiar provoaca remisia acestora. Se recomanda varza sub forma de salata, din care se consuma cate 300 de grame zilnic, in cure de 3 luni, urmate de o luna de pauza.

* Obezitate – in Statele Unite si, mai nou, in Europa, curele de slabire pe baza de varza fac adevarate furori. Cea mai populara este de departe cura cu supa de varza, cu care se obtin cele mai rapide scaderi in greutate si pe care … nu v-o recomandam. De ce? Pentru ca hranitul exclusiv cu varza fiarta si, eventual, cu alte mici adaosuri hipocalorice este o tortura ineficienta pe termen lung. In schimb, consumul zilnic, macar la pranz si la cina, a cate 200-300 de grame de salata de varza cruda, poate face minuni in reglarea ponderala, e drept, pe termen lung. Varza este foarte bogata in fibre alimentare, are putine calorii, multe vitam ine si minerale, ajutandu-ne sa slabim natural … Obiceiul de a consuma timp de 3-4 zile pe saptamana aceasta salata in cantitati mari are si alte avantaje: reduce cantitatea de hrana consumata la fiecare masa, curata organismul de toxine, ne ajuta in regimurile disociate. Mai mult, consumul acestei salate este un important pas pentru schimbarea obiceiurilor alimentare si a stilului de viata, cheia reglarii greutatii corporale …

* Adjuvant contra cancerului uterin- un miniexperiment la care au participat 30 de femei cu cancer uterin in stadiul I (unu) a presupus consumul unui extract de varza, care contine o substanta denumita I3C (prescurtarea de la indol-3-carbinol). Dupa 12 saptamani de administrare analizele au aratat ca la 47,5% dintre femeile care au beneficiat de experiment celulele maligne au disparut, neoplasmul inregistrand remisie completa. Prin comparatie, la nici una dintre pacientele din grupul de control, care au luat un remediu placebo (fals), nu s-a inregistrat remisia cancerului. Contra acestei afectiuni se recomanda o cura de 3-4 luni, timp in care se consuma suc foarte proaspat de varza, din care se beau 600-800 de ml pe zi.

* Adjuvant contra cancerului la sân- mai multe studii de medicina experimentala arata ca tratamentele cu compusii pe baza sulf prezenti in varza determina remisia tumorilor maligne mamare, intr-un procentaj de cel putin 40%.

Ca adjuvant contra acestei afectiuni, se recomanda consumul zilnic de salata proaspata de varza la macar o masa. Suplimentar, se tin cure de cate 4 saptamani, in care se consuma cate un pahar (200 ml) de suc de varza, dimineata si seara.

* Valori ridicate ale colesterolului, ateroscleroza – cercetatorii de la Universitatea de Medicina din Hawaii, Statele Unite, au evidentiat faptul ca unii compusi din varza impiedica transportul colesterolului cu densitate redusa (forma periculoasa a acestuia), catre vasele de sange si catre tesuturi. De asemenea, varza impiedica formarea placilor de aterom si sclerozarea peretilor arterelor. Se
recomanda consumul de varza sub forma de salata, cate 300 de grame zilnic, vreme de macar trei zile pe saptamana.

* Constipatia – cel mai simplu tratament este consumul de varza murata, macar 200 de grame pe zi. In varza murata se gasesc asa-numitele “bacterii prietenoase”, care combat constipatia prin reglarea florei intestinale. Apoi, varza murata este bogata in fibre alimentare, de unde si efectul ei de “matura” a colonului, din care extrage prin absorbtie toate reziduurile si apoi ajuta la eliminarea lor prompta.

* Surmenaj fizic si intelectual- consumul de varza cruda sub forma de salata este un tratament tonic extraordinar pentru sistemul muscular si pentru sistemul nervos. Bogata in vitamine si in minerale, continand substante cu efecte stimulatoare pentru sistemul nervos central, fitohormonicare intensifica procesele de regenerare din organism, varza are efect adaptogen si anti-oboseala. Se tin cure de trei
saptamani, timp in care se consuma la pranz si la masa de seara cate o farfurie (125 de grame) de salata de varza. Acest tratament este foarte bun adjuvant si contra depresiei psihice.

* Menopauza – studii preliminare arata ca un consum saptamanal de varza cruda (200 de grame pe zi, vreme de macar 4 saptamani) imbunatateste secretia hormonului estrogen si, important, regleaza raspunsul receptorilor acestor hormoni din organism. Rezultatul este instalarea mai tarzie a menopauzei, atenuarea simptomelor de inceput ale acesteia (bufeuri, transpiratie, nervozitate etc.), prevenirea si combaterea unor afectiuni specifice menopauzei, cum ar fi osteoporoza, prolapsul uterin, cancerul ovarian si uterin.

* Infectii respiratorii – varza este mai bogata in vitamina C decat portocalele, are putine calorii si multe substante cu efect antioxidant, contine magneziu, potasiu, calciu. Toate aceste caracteristici o recomanda in mod special ca remediu pentru intarirea imunitatii. Se administreaza proaspata, sub forma de salata, cate 3-400 de grame pe zi, la bolnavii cu infectii respiratorii, pentru a sustine si pentru a grabi procesul vindecarii. Persoanelor care iau antibiotice de sinteza li se recomanda si varza murata, pentru restabilirea florei tubului digestiv si pentru contracararea efectului imuno-supresor al acestor medicamente …

Tratamente externe

* Arsuri de gravitate mica si medie – se fac spalaturi si se pun comprese vreme de 15 minute, cate 2-3 pe zi, cu suc proaspat de varza. Are efect antiinfectios, ajuta la o vindecare mai rapida si estetica, previne formarea cicatricelor cheloide.

* Rani care se vindeca greu – se pun zilnic comprese cu suc de varza, care se tin vreme de o ora, dupa care se lasa zona tratata sa se usuce la aer inca o ora. Studiile arata ca prin mecanisme inca prea putin cunoscute (se presupune ca varza contine substante stimulatoare ale cresterii anumitor tesuturi), procesul de vindecare al ranilor este mult accelerat, scade riscul de infectie, semnele care raman dupa vindecare sunt mult mai putin vizibile.

* Eczeme infectioase, infectii fungice- frunzele de varza proaspat zdrobite cu ciocanul pentru snitele se pun pe zona afectata, apoi se aplica deasupra un nailon, care se fixeaza cu bandaj sau cu leucoplast. Se lasa sa actioneze vreme de 4 ore pe zi, dupa care zona tratata se lasa sa se zvante la aer, macar 45 de minute. Aplicatia se face pana la vindecare. Compusii pe baza de sulf din frunzele de varza au o puternica actiune antiseptica asupra bacteriilor si a ciupercilor parazite.

* Cancer de piele – se pune zilnic si se tine vreme de 4-6 ore pe zona afectata o cataplasma din frunze de varza, identica cu cea prezentata anterior, la tratamentul eczemelor. Foarte multe persoane cu epiteliom bazocelular si spinocelular au beneficiat de uimitoarele efecte ale acestui tratament simplu, dar care da rezultate acolo unde cele mai savante si invazive metode de tratament dau gres.

sursa:

http://www.medicnaturist.ro/2014/02/varza-un-depozit-de-medicamente/